BluePink XHost |
Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
602 de ani de la scrierea
primului
Tetraevangheliar slavon în
Ţara Românească
În anul 2005 s-au împlinit 600
de ani de la scrierea primului Tetraevangheliar slavon în Ţara
Românească. El este opera cuviosului Nicodim de la Tismana şi deci în
domeniul vechilor scrieri, Nicodim deţine o întâietate absolută în
istoria Ţării Româneşti.
Este cea mai veche carte
datată din Ţara Românească cu cea mai veche ferecătură
şi se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.
Diaconul Coresi a tipărit în 1561
Tetraevangheliarul, dar el a fost scris, cu 156 de ani mai înainte, de Nicodim. Şi tradus din slavonă
de ucenicii săi, puţin timp după aceea.
Aşadar, Nicodim
copiază în limba slavă, pe pergament, Tetravanghelul, prima scriere
de acest gen în Ţara Românească. Alcătuit din textul
evangheliilor el are o valoare nu numai istorică şi religioasă
în cultura românească. Prin caracterele fine si foarte frumoase,
decoraţia primei litere, ornamentaţia florală îmbinată cu
cea zoomorfă de pe frontispicii Tetraevanghelul prezintă o valoare
inestimabilă în arta grafică, Nicodim aparţinând renumitei clase
de caligrafi decoratori din Bizanţ ce se formase încă de pe timpul
lui Teodosie cel Mare (379-395).
Iată ce scrie el în
fascimil:
"Această
sf. evanghelie a scris-o popa Nicodim în Ţara Ungurească în al 6-lea
an al acestei persecuţii, (şesto togova gonenia) iar socotit de la
începutul lumii 6913 (1404-1405)".
Pe ultima filă, fila 316,
Anton Pann încearcă într-un postscript să interpreteze fascimilul lui
Nicodim:
Încercând să evite cuvântul
„gonenia” (se înţelegea că din cauze interne, Nicodim s-ar fi exilat
peste munţi), cuvânt pe care Anton Pann îl înţelegea „gonire”, el
scrie:
„Această sfântă evanghelie au scri(s)-a
popa Nicodim la această sosire în
ţara Ungurească, la anul de la facerea lumii 6913 1405”
cuvântul „gonenia” din textul
original al lui Nicodim fiind omis.
Dar aici nu e vorba de o
"gonire" a lui Nicodim din Ungrovlahia - cum greşit credea Anton
Pan - ci de persecuţia creştinilor de către turci după
biruinţa de la Nicopole. Într-adevăr, năvălirea turcilor în
Serbia are loc la 1398/99 iar până la 1404/1405 sunt exact şase ani!
Iată fotocopia
adnotării lui Anton Pann:
Sub linia postscriptului, Anton
Pann scrie:
„S’au tîlmăcit de mine Anton
Pann prof. de muzică sem(inarul) sf. Mitropolii”
1844 August 9
Cum începe cuviosul Nicodim
tetraevangheliarul său? Să desluşim prima pagină, în care
se cuprinde tot anul, numărul evangheliştilor şi succesiunea
lor.
„Ştiut să fie,
scrie el, că se citeşte rândul sf. evanghelii de la Ioan în
şapte săptămâni socotite de la marea Duminică a
Paştilor fără oarecare trei zile. Sf. evanghelie de la Matei se
citeşte de Luni după Cincizecime care este a sf. Spirit până
Vineri după Înălţarea crucii şi se cuprinde în 17
săptămâni, din care 11 au evanghelie citită de la Matei în
fiecare zi.
Din săptămâna a
12-a în 5 zile (se citeşte) evanghelia de la Marcu, arătând
Sâmbăta şi Duminica, iar Matei se citeşte până la
sfârşitul a 17 săptămâni; şi deci săptămâna a
17-a are (evanghelie de la Matei) numai Sâmbăta şi Dumineca pentru
că rar se socoteşte săptămâna a 17-a a lui Matei dacă
într-însa cad Paştile. Dacă însă, într-însa nu cad Paştile,
de loc nu se va citi şi această săptămână a 17-a;
întoarce-te înapoi la (la Marcu) şi citeşte de unde vrei 5 zile.
Dacă, pentru că nu se coboară Paştile nu se ajunge şi
în Luca Sâmbăta şi Duminica, se citeşte acolo această
Duminică a lui Matei care este a Hanaanencii înainte de a lui Zacheu”.
Prima pagină a Tetraevangheliarului
lui Nicodim
Evanghelia era legată cu
scoarţe groase de lemn îmbrăcate cu plăci de argint şi se
păstra într-o cutie de catifea, cu mai multe figuri de sfinţi în
smalţ, „făcută într-adins de d-l Ignat Pavlovici Iacovenco”.
Linkuri legate de bibliotecă:
Au mai donat
cărţi:
Constanţa Popescu – Bucureşti
Fiii satului:
Mihail Aristotel
Ungureanu
Serafim Duicu
Scrieţi aici: biblioteca@tismana.ro