bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

NOUTATEA VERII 2006:

Reabilitarea centrului satului Izvarna

 

Centrul satului Izvarna înainte de amenajări

Vara aceasta el trebuie să devină un centru turistic

 

 

Au început lucrările de amenajare a centrului Izvarna

 

 

Priviţi bine această imagine, peste puţin timp aici totul se va schimba! Transformarea centrului vechiului sat Izvarna într-un centru turistic, e o chestiune de zile!

Peştera a fost fotografiată din toate colţurile, declarată zonă protejată de interes naţional şi propusă de către comisia noastră ca zonă protejată de interes european.

Importanţa ei trebuie încă o dată amintită. Pentru ca şcoala nouă de aici să o ia în custodie protejând-o!

 

PEŞTERA FUŞTEICA DE LA IZVARNA

 

DATE ISTORICE. A fost descrisă de P. A. Chappuis, A. Winkler şi R. Jeanel în 1951. O prezentare mai amplă a fost făcută de speologul Ştefania Avram care a întocmit şi o schiţă.

LOCALIZARE. Lângă magazinul sătesc din centrul satului Izvarna. Tot acolo se află biserica şi căminul cultural, pe lângă care trece pârâul venit din peşteră în anotimp ploios. Pârâul are însă ca principal furnizor de apă un puternic izbuc aflat la 50 metri de peşteră. El este amenajat pentru a putea fi folosit de oameni, animale domestice şi gospodinele din jur care spală rufele aici.

VALOARE SPIRITUALĂ. Întregul ansamblu rural inspiră vremuri arhaice şi este mai mult ca sigur că omul primitiv şi-a găsit adăpost aici. Pe lângă aceasta, ca şi în cazul peşterilor de la Tismana, este evident că peştera a folosit ca loc de reculegere şi rugăciune. Un altar, este prelucrat primitiv în stâncă, spre centrul peşterii, dovedind că această practică ar fi putut continua şi în primele secole ale creştinismului, chiar dacă biserica creştină apăruse deja. Cuvântul „fuşteica” vine de la „fustus”, toiag, iar aceasta ar putea confirma faptul că ritualul religios se făcea organizat sub conducerea unui preot.

Mai mult, se deduce că toiagul era un accesoriu mai vechi decât crucea care apare în creştinism, după răstignirea fiului domnului Iisus Hristos. Apariţia destul de controversată a icoanelor în secolul al VI-lea vine să diversifice exprimarea prin artă a credinţei. O dată cu acceptarea generalizată a icoanelor, pretenţia vechiului testament de a nu face imaginea lui Dumnezeu este depăşită. Zadarnic împăraţii bizantini Leon al III-lea (717-741) şi Constantin al V-lea (741-775) vor interzice cultul imaginilor şi al relicvelor mergând până la distrugerea icoanelor şi persecuţia partizanilor folosirii lor.  Sub influenţa mamei sale Teodora, tânărul împărat Mihai al III-lea restaurează definitiv cultul imaginilor.

Două concluzii. Prima, Constantinopolul decidea „gusturile” şi „ideile noi” ne înţelegând mare lucru din originea lor.

A doua, nu bizanţul era „inventatorul” exprimării prin artă a credinţei ci geţii strămoşii noştri, care adaptaseră cu un mileniu înainte, idealul frumuseţii artei plastice, idealului de frumuseţe spirituală şi al liniştii interioare dându-i  o semnificaţie profundă şi invizibilă.

Acest lucru ne arată că nu geţii (dacii) erau barbari, „închinându-se la idoli” ci romanii erau barbari ne înţelegând acest aspect  al unei profunde trăiri interioare a omului prin artă, apropriindu-l foarte mult de Dumnezeu.

Distrugerea locurilor sacre ale dacilor nu a diminuat cu nimic credinţa în Dumnezeu a poporului nostru. Pentru că distrugerea materială nu poate afecta în nici un fel imensitatea lui spirituală.

Dar oare, nu contravine cărţii sfinte, nu este o blasfemie obiceiul dacic, de a ne apropia de Dumnezeu prin lucruri pământeşti, aşa cum am descris aici obiceiurile legate de locurile din apropierea peşterilor Tismanei?

Nu, hotărât nu, de îndată ce însuşi Dumnezeu şi-a arătat faţa creştinilor prin fiul său Iisus Hristos. Ne închinăm la icoană dar gândul nostru ne este la EL !

 

 

   DESCRIERE. Se pătrunde printr-o deschidere destul de largă 3/5 m, la baza unui perete de calcar. Unica galerie care porneşte de aici continuă pe o lungime de 516 m. Ea se bifurcă la capăt, dar cele două ramificaţii sunt accesibile doar pe câţiva metri. Galeria s-a dezvoltat pe diaclază, atingând pe alocuri şi 7 m înălţime, fără să depăşească la bază 2,5 m lăţime. Podeaua este acoperită cu mult material aluvionar, predominând nisipul şi pietrişul dispuse în mare parte în terase. La intrare acest material se află pe laturile deschiderii până aproape de tavan, indicând gradul accentuat de colmatare a peşterii în trecut. Pârâul subteran, care acum nu se mai formează decât la viituri, a transportat aceste aluviuni la exterior. Gradul de concreţionare este redus. Pereţii şi tavanul sunt acoperiţi cu scurgeri în a doua jumătate a peşterii, unde apar şi discuri. Fiind locuită tot timpul anului de lilieci, peştera este relativ bogată în guano, dar în perioade ploioase acesta este spălat de pe podea. Guanoul este răspândit între 30 şi 200 m de la intrare.

Peşteră caldă şi umedă cu curenţi de aer ce pătrund prin ramificaţia stângă de la capătul galeriei indicând o legătură cu exteriorul.

FAUNA. Destul de bogată în specii guanofile aparţinând în special acarienilor, colembolelor, dipterelor şi coleopterelor. Trei specii troglobionte Sophrochaela subaspera, Duvalius spinifer, mai rare, şi Trichniscus cf. inferus. Există şi două specii de păianjeni, Nesticus cellulanus, în interior şi Meta merianae ai cărei coconi albi, rotunzi şi aplatizaţi se văd lipiţi pe pereţi înspre deschidere.

(Mircea Bleahu şi colaboratorii * Peşteri din România, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, 1976)

 

PEŞTERI IN IMEDIATA APROPIERE.

PEŞTERA LILIECILOR. Pe Cheile Sohodolului de Izvarna la 360 m de sat, în versantul drept.

PEŞTERA LUI RĂUŢ. Pe dealul Izvarna, spre Costeni. Cercetătorii o au în vedere pentru a fi cercetată deoarece se pare că are un sediment de vârstă interglaciară similar celui de la Peştera Cioarei-Boroşteni.

Dacă Peştera Fuşteica a fost spălată de pârâul din interior, se aşteaptă ca aceste peşteri din apropiere, situate la altitudine mai mare şi deci ferite de cursurile de apă, să-şi fi păstrat straturile de cultură din musterian. 

 

Nicolae N. Tomoniu

Comisia pentru învăţământ, sănătate şi familie,

activităţi social-culturale, protecţie copii, turism, tineret şi sport

 

---

Resetare

 

 

---

Contact Primăria Tismana

 

© Copyright Fundaţia Tismana – 2006